joi, 3 iulie 2014

frica


simtea cum o macina lent, dar sigur...musca din ea cu ardoare, bucurandu-se de fiecare inghititura
.ziua decisiva.
una din multele ce urmau sa vina...asteptau pitite in intuneric, asemeni unor hiene infometate.

necunoscut(ul)
...se intindea in fata ei ca o felina ce-si incalzeste corpul in razele unui soare de dimineata.


"ajutor!" ii striga sufletul coplesit de atatea emotii.




Un comentariu:

  1. Prin emotii omul invata sa traiasca. :)
    Ne cunosteam cel mai bine... la frica!

    RăspundețiȘtergere